Tag Archives: aviatie

Clasificarea norilor (4)

Familia norilor inferiori

Norii Stratocumulus sunt nori joși, cu aspect de cocoloașe, dispuși sub formă de rânduri, petice sau mase mai mari, rotunjite, care permit vederea cerului prin spațiile dintre elementele individuale ale norilor. Mai pot fi observați la apusul Soarelui, ca fragmente ale unui nor cumulus destrămat, de mari dimensiuni. Culoarea acestor nori variază în funcție de dimensiunea lor, de la gri inchis la gri deschis. Diferența dintre aceștia și norii Altocumulus este aceea că baza lor este mai coborâtă, iar elementele individuale ale norului sunt mai mari. O metodă utilă pentru a diferenția cele două tipuri de nori este următoarea: țineți mâna întinsă către nori; elementele norului Altocumulus vor fi aproximativ de mărimea unghiei degetului mare, în timp ce cele ale norului Stratocumulus vor fi aproximativ de mărimea pumnului. Rareori, din norii Stratocumulus cade ploaie sau zăpadă.

Întrucât aceștia sunt compuși din picături de apă, în sezonul rece pot genera givraj ușor către moderat. Turbulența în acești nori poate fi ușoară către moderată, în timp ce vizibilitatea este moderată către slabă.

Nori Stratocumulus

Norii Stratus se prezintă ca un strat uniform de nori de culoare gri care, adesea, acoperă întreaga boltă cerească. Se pot asemui cu un strat de ceață care nu atinge solul. De fapt, atunci când stratul de ceață se ridică, dă naștere norului Stratus.

În mod normal, din acești nori nu cad precipitații, dar uneori ei sunt însoțiți de ceață sau burniță.

Dacă stratul de nori Stratus este mai gros, ei pot fi confundați cu norii Nimbostratus. Diferența între aceștia se poate face prin atenta observare a bazei norului. Norii Stratus au o bază mult mai uniformă decât cea a norului Nimbostratus.

La fel ca și în cazul norilor Stratocumulus, datorită picăturilor de apă din componența norului, acesta poate genera givraj ușor către moderat în sezonul rece, vizibilitatea fiind slabă în interiorul lor. Nu dau turbulență.

Nori Stratus

Norii Nimbostratus sunt nori cu aspect “umed”, de culoare gri închis, din care cad, mai mult sau mai puțin continuu, precipitații ușoare sau moderate sub formă de ploaie sau ninsoare. Niciodată acești nori nu vor genera precipitații sub formă de averse.

Baza norilor Nimbostratus este greu de definit, din această cauză pot fi uneori confundați cu norii Altostratus. Nimbostrații, datorită grosimii lor, nu permit vederea Lunii sau a Soarelui.

Când aerul de sub norii Nimbostratus devine saturat, în această zonă ia naștere un gen de nori cu formă neregulată și aspect zdrențuit, denumiți Stratus Fractus.

Vizibilitatea sub norii Nimbostratus este proastă din cauza precipitațiilor și a aerului umed.

Norii Nimbostratus sunt periculoși pentru zbor deoarece pot genera givraj moderat până la sever, la fel și turbulență. Vizibilitatea în interiorul lor este foarte redusă.

Nori Nimbostratus

Despre norii cu dezvoltare verticală voi povesti într-un articol viitor, ei având o influență deosebită asupra domeniului aviatic. De asemenea, recomand vizitarea site-ului http://www.clouds-online.com/, un excelent atlas de nori online.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Meteo, Putina scoala

Prima “simplă”

Aeroclubul este, în fapt, o școală de zbor. Toți piloții de performanță au început zborul ca simpli elevi, după care au avansat, dobândind aptitudinile necesare zborului de performanță, fie el zbor de distanță, fie zbor acrobatic. Cu toții au trecut însă prin emoțiile primului zbor în simplă comandă (primul zbor singur, pentru cei mai puțin familiarizați cu limbajul de aerodrom). De aceea, zilele, altfel normale, din viața de zi cu zi a unui aeroclub devin atât de deosebite și pline de esență cu ocazia acelor evenimente unice din viața  fiecărui pilot în devenire. Emoțiile sunt deopotrivă din partea elevilor, cât și a instructorilor; trăirile sunt, cred, la fel de intense de ambele părți.

Una dintre acele zile s-a derulat astăzi, aici la Deva, pe aerodromul din Săulești. Unuia dintre boboci i-au apărut, azi, primele pene, și-a întins aripile și a zburat singur. Vă pot spune, cu siguranță, că este un eveniment la fel de singular în viața unui pilot ca și primii pași sau ca prima dragoste. Este o zi care nu se uită, indiferent dacă îți faci o carieră din zbor sau este, pur și simplu, o provocare pe care vrei să o treci.

Vorbesc aici de Paul Togănel care, da, este fiul lui Togo, pentru cunoscători. Se pare că, într-adevăr, așchia nu sare departe de trunchi. Puștiul este cu adevărat motivat, iar natura i-a mai dat și talent. Iată ingredientele necesare ca un om să devină pilot. Restul este, de obicei, doar o chestiune de timp.

Am trăit emoțiile lui Paul “din partea cealaltă” de aerodrom, în calitate de remorcher pe automosor. Nu am auzit decât rapoartele radio, “3830 gata pentru decolare!”. Vocea era ușor răgușită, ies destul de greu cuvintele în clipele acelea, sunt momente încărcate, ești, totuși, pentru prima oară singur acolo sus, tu și planorul. Deși decolarea lui Paul a fost puțin mai cabrată decât normal, vocea instructorului controlor, dl. Simion Câmpean, l-a temperat în clipa următoare. Restul zborului a decurs normal din acest punct. Cred că declicul de care fiecare pilot are nevoie la un moment dat s-a produs odată cu acel “ușor, măi copile!”, rostit de d-l. Campean pe un ton ferm, dar plin de căldură, în același timp.

De aici încolo, totul s-a desfășurat firesc, firescul vieții de aerodrom. Al doilea zbor în simplă comandă a fost precedat de ritualul de acum tradițional, cel al “botezului zborului”. Astăzi, marii familii a aviatorilor i s-a mai adăugat un membru. Îi doresc, așa cum i-am și urat de altfel, o carieră în meseria aceasta frumoasă cel puțin la fel de bogată ca a tatălui său. Despre bucuria acestuia nu mai spun nimic, se poate desluși în fotografia de mai jos…

Ce ar mai fi de spus? Cer senin, zboruri multe și înalte!

2 Comments

Filed under De zi cu zi, Despre zbor

Primii pași

La întoarcerea din vacanță, decizia mea era luată. Fără nicio îndoială, urma să devin pilot, să pot trăi în fiecare zi ceea ce trăisem în cele două zboruri făcute împreună cu părinții mei. I-am spus tatălui meu că asta îmi doresc să fac. Probabil că s-a amuzat în sinea lui, aveam doar 15 ani, îmi dorisem până atunci să fac o mulțime de alte lucruri, ca orice copil la vârsta aceea. Dar ideea de a deveni pilot mi s-a fixat adânc în minte, asta îmi doream să fac.

Evident că nu aveam nici cea mai vagă idee despre cum voi ajunge acolo. Întâmplarea (fericită) a făcut ca, la una dintre emisiunile de la radio, să se aducă vorba despre zbor și aerocluburi. În câteva cuvinte, am aflat că puteam învăța să zbor dacă deveneam membru al unui aeroclub. Am fost cel puţin surprins când am aflat că foarte aproape de localitatea în care locuiam se află un aeroclub, cel din Deva. N-am mai stat pe gânduri, a doua zi am mers la aerodrom, fremătând de nerăbdare să-i cunosc pe oamenii de acolo, pe aviatori, să aflu cât mai multe despre ce trebuie făcut pentru a deveni pilot.

Au trecut peste treizeci de ani de atunci, dar parcă simt și acum fiorul pe care l-am avut la intrarea în curtea aerodromului. Mă așteptam ca dincolo de colțul clădirii principale să pătrund într-un univers aparte, deşi încă nu știam cum ar fi trebuit să arate acesta. Ştiam doar că trebuie să fie ceva foarte special. M-a surprins liniștea de acolo; niciun zgomot de motor, nici un avion, nimic, locul părea pustiu, nelocuit. Abia undeva, către hangar, am întâlnit pe cineva. Mai târziu, am aflat că era comandantul aeroclubului, domnul Porumbu, care mi-a explicat că, deocamdată, nu poate face nimic pentru mine. Erau în plin sezon de zbor și trebuia să vin în toamnă pentru a mă înscrie la planorism, acesta fiind singurul sector de zbor activ. Domnul comandant mi-a spus că e probabil să se înființeze și un sector de zbor cu motor, dar asta doar la toamnă, deocamdată nu erau piloți și nici avioane pentru aceasta.

Sincer, am fost puțin dezamăgit, nu prea știam ce este acela planorism. Atmosfera nu era nici pe departe cea la care mă așteptam. Mi-o imaginasem trepidantă, dinamică, cu piloți, avioane. Mă rog, simţeam că trebuie să fie altfel. Am rămas înțeleși că ne vom întâlni la toamnă și cam atât.

3 Comments

Filed under Despre zbor, Inceputuri

Să învățăm să zburăm

În secțiunea intitulată “Puțină școală” veți putea găsi mici discuții pe teme teoretice. Vom parcurge împreună subiecte legate de aerodinamică, meteorologie, navigație aeriană, legislație, etc.

Sunt deschis la sugestii și sper ca discuțiile să fie pe înțelesul tuturor, dar mai ales utile celor interesați de aviație.

2 Comments

Filed under Putina scoala

Cum m-am îndrăgostit de zbor

Prima mea experiență aviatică a avut loc în vara lui 1976, când tatăl meu a venit cu ideea să renunțăm la tren și să plecăm în concediu cu avionul. Și-a dorit mereu să încercăm lucruri noi. Zis și făcut!

Ne-am îmbarcat la Sibiu, într-un AN-24 al Tarom, cu destinația București. Până am ajuns la aproximativ 5000 de metri, am trăit o mulțime de senzații noi. Emoția primei desprinderi de la pământ, relieful devenit din ce în ce mai mic, curiozitatea și primul “contact direct” cu norii, turbulența, imaginea Transfăgărășanului abia zărit printre nori…

Îmi amintesc de tatăl meu, care rămasese cu bomboana oferită de însoțitoarea de bord în mână; și-a amintit de ea undeva pe la jumătatea drumului, impresionat fiind de toată experiența zborului. Sunt destul de greu de descris în cuvinte trăirile de atunci.

Mi-au rămas în memorie norii, pur și simplu, m-au fermecat. După ce am intrat peste munți, ne-am trezit înconjurați de coloși sidefii, cu aspect de conopidă. Mă dureau ochii de la atât de multă lumină. Nu întalnisem nimic altceva mai impresionant, au dispărut și emoțiile, parcă intrasem într-o poveste. Mi-am lipit nasul de hubloul mic, încercând să cuprind prin acesta toata imensitatea de afară. Din când în când, mai distingeam câte un petic de pământ, treceam munții, și eram din nou în nori. Am ajuns la București mult prea devreme. Nu-mi prea venea să cobor de acolo. A urmat zborul către Bacău, Școala Militară de la Bobocu și meseria de pilot. Dacă ar fi să mă întorc în timp, aș alege la fel.

12 Comments

Filed under Despre zbor